Viata economica bucuresteana de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului urmator nu ar fi cunoscut o evolutie la fel de infloritoare in lipsa nou-infiintatelor hanuri. Negustorii straini vor gasi aici nu doar un loc sigur pentru depozitarea marfurilor, dar si un spatiu prielnic desfasurarii discutiilor cu alti negustori veniti din diferite colturi ale lumii, o piata de desfacere si achizitie pentru produsele lor.

Hanurile bucurestene, comparate cu cele din Viena

Turcii, grecii, raguzanii, nemtii, rusii, ba chiar englezii si francezii vor veni la hanurile Serban Cantacuzino, Coltei, Zlatari, Gabroveni, iar mai tarziu si la Manuc pentru a incheia diferite afaceri si pentru a-si instala pravaliile. Din acest punct de vedere, hanurile bucurestene erau comparate cu cele din Viena in ceea ce priveste oportunitatile de negot si incheierea celor mai profitabile afaceri. Niciun alt oras din Balcani nu se putea mandri cu ceea ce era pe cale sa construiasca Bucurestiul – o viata economica prospera.

Bucurestiul devine oras cosmopolit

In pravaliile hanurilor din Bucuresti se puteau gasi postavuri fine englezesti, stofe si matasuri, sticlarie, oglinzi si parfumuri venetiene, bijuterii si arme din Damasc si Constantinopol, precum si cele mai scumpe blanuri rusesti.

Bucurestiul devine un loc de afaceri si petreceri care accentueaza tendinta de lux si risipa a aristocratiei si negustorimii cosmopolite, puternic influentate de prezenta trupelor austriece, rusesti si turcesti.

Transformarea economica bucuresteana este amintita mai ales de catre diplomatii straini, care consemnau in documentele vremii aspecte foarte interesante din viata sociala a locuitorilor, din care se desprinde rolul foarte important jucat de hanuri.

Pareri de la cititori

Spune-ne parerea ta

Adresa ta de email nu va fi publicata